Pogromul antievreiesc de la Sculeni // Viața din dosare

La momentul actual, în sat mai trăiește doar un singur evreu

Este cunoscută suferința poporului evreiesc în cel de-Al Doilea Război Mondial, când milioane de oameni au fost exterminate în lagăre naziste. Însă necazurile acestui popor nu s-au terminat odată cu căderea Berlinului. Și în URSS, la hotarul anilor patruzeci şi cincizeci ai secolului trecut, antisemitismul a fost deseori ridicat la nivel de politică de stat.

În cele ce urmează, vom elucida cu documente de epocă pogromul antievreiesc de la Sculeni, Ungheni (pe atunci reședință de raion), comis de puterea sovietică în 1949. La ordinul unor conducători raionali, în doar câteva zile, peste 300 de morminte din cimitirul evreiesc au fost făcute una cu pământul. Menționăm că e vorba de locul înmormântării evreilor din sat care, după retragerea armatei sovietice în 1941, n-a fost atins nici chiar de trupele germane…

Din pietre funerare evreiești, comuniștii construiau mori

Notăm mai întâi că toate documentele citate sau reproduse în continuare se păstrează în arhivele R. Moldova timp de câteva decenii sub parafa „SECRET de stat”.

În martie 1949, președintele Comitetului executiv raional Sculeni, Evstratiev, a permis colhozului „Lenin” din Cioropcanii Noi să folosescă monumentele și pietrele funerare din cimitirul evreiesc la construcția unei mori în sat. În scurt timp, conducătorul acestei gospodării colective, Krasnikov, a organizat devastarea completă a cimitirului, transportând acasă însemnele de piatră a peste trei sute de morminte evreiești.

Evreii din sat au sărit în apărarea cimitirului, implorându-i pe devastatori să înceteze acţiunile criminale, însă cerberii comunişti i-au bătut fără milă. Comunitatea sătească a sesizat autoritățile, a reacționat doar ziarul raional „Octombrie”, care, la 23 martie același an, a reexpediat adresarea cetățeanului Roitștein din Sculeni pe adresa executivului raional. Oricum, lucrurile nu s-au mișcat din loc și doar la 4 aprilie 1949 procurorul raionului, Evstratiev (tizul presedintelui raional), l-a anunţat pe procurorul RSSM, S. Kolesnic, printr-o notă informativă secretă.

După expunerea subiectului, funcționarul notează că „la Procuratura raionului au fost depuse mai multe reclamații privind pogromul antievreiesc, în care se conțin solicitări de pedepsire a celor vinovați și de a-i obliga să restabilească cimitirul evreiesc.”

Tot aici, procurorul raional subliniază că „președintele colhozului „Lenin”, tov. Krasnikov, este un comunist trimis de Comitetul central al partidului bolșevic pentru consolidarea organizațiilor (de partid) sătești. E un om de o profundă inițiativă, care a făcut destul de multe pentru consolidarea organizațională a colhozului. Tocmai de aceea, Comitetul raional de partid intenționează să mușamalizeze cazul și nici măcar n-a discutat cele întâmplate în vreo ședință. Cu atât mai mult, nu vrea să-și dea consimțământul de a-l trage pe Krasnikov la răspundere. Consider însă că asemenea acțiuni nu pot fi tolerate”.

Procurorii, în așteptarea ordinului de partid

Peste trei zile, procurorul RSSM, S. Kolesnik, expediază o altă notă secretă pe numele secretarului CC al PCM(b), N. Koval, care, între altele, informează: „La 23-24 martie a.c., președintele colhozului „Lenin” din Cioropcanii Noi, tov. Krasnikov, cu aprobarea orală a președintelui executivului raional Sculeni, tov. Evstratiev (care însă neagă categoric), a dispus să fie demolate toate monumentele și pietrele de mormânt din cimitirul evreiesc și să fie transportate în colhoz cu 47 de căruțe, pentru a construi o moară.

Astfel, peste 300 de pietre și monumente funerare din cimitirul evreiesc din Sculeni au fost distruse și cărate în colhozul din Cioropcanii Noi. Cimitirul acum arată în întregime ca după un pogrom. Populația evreiască din Sculeni este profund revoltată de distrugerea cimitirului. Se aud mai multe voci precum că „puterea sovietică ar trebui să ne apere pe noi de pogromuri, dar uite că pogromurile au loc chiar în Țara Sovietică” și alte afirmații de felul acesta.

Președintele colhozului, tov. Krasnikov, este membru al PCUS(b). Faptul că acest comunist a distrus cimitirul evreiesc de la Sculeni este cunoscut Comitetului raional de partid, însă nimeni n-a mișcat un deget până în prezent. Vă informez așteptând o reacție corespunzătoare.”

Vinovați au fost găsiți… căruțașii

Pe 18 aprilie 1949, secretarul comitetului raional de partid (bolșevik) Sculeni, Sitcenko, a fost chemat la comitetul central al partidului (bolșevik) pentru explicații. Acesta aduce cu el o notă explicativă de trei pagini, scrisă sub aceeași parafă „secret”. El îi informează pe conducătorii comitetului central de partid că, drept pedeapsă, „lui Evstratiev i-a fost indicat tovărășește să tărăgăneze elucidările în acest caz”, iar Krasnikov s-a ales cu „mustrare aspră de partid, deoarece nu le-a explicat oamenilor care pietre funerare evreiești au trebuit atinse”.

Credincios solidarității nomenclaturiste, secretarul mai scrie că vinovați însă ar fi… „căruțașii și locuitorii din sat care au distrus cimitirul evreiesc”. Anume aceștia au comis crima și trebuie trași la răspundere penală, mai conchide el.

Comentariul primarului din Sculeni

 Satul Sculeni, astăzi în raionul Ungheni, este situat la o distanță de 24 km nord de centrul raional, incluzând punctul de trecere a frontierei la Prut. La 1 ianuarie 1997, la Sculeni au fost înregistraţi 2.525 de locuitori.

După cum ne-a informat cu generozitate primarul satului, Vasile Casian, până la ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică în 1940, satul avea circa 8.000 de locuitori, dintre care jumătate erau de naționalitate evreiască. În sat se înălțau patru sinagogi și tot atâtea lăcașe creștine. Cu timpul, evreii au plecat sub diverse motive, astfel, la momentul actual, în sat mai trăiește doar un singur evreu, Leo Dobriș, în vârstă de 70 de ani, căsătorit cu o basarabeancă.

Despre lichidarea cimitirului evreiesc prin devastarea din 1949, în sat nu se ştie nimic, deoarece pogromul a fost secretizat și nu s-au permis discuții la acest subiect. Se ştie însă că prin 1977, terenul fostului cimitir evreiesc din Sculeni a fost atribuit stației de reparare a mașinilor și utilajului agricol din localitate.

Nota autorului:

Dispunem și de alte materiale factologice despre pogromul antisemit de la Sculeni, pe care am putea să le punem la dispoziția persoanelor interesate.

George MĂRZENCU

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s