Istoria Satului

 

Din  Carpaţii  de  Est, printre  brazii  înalţi cu  cetina  lor  verde,  cotind spre  Sud, îşi  mînă  lin  apele  limpezi cu un  murmur  fermecător  printre  munţi, dealuri  şi  cîmpii,  bătrînul  Prut, martor  al  anilor  de  glorii  şi  suferinţe  al mult  pătimitului  nostru  plai.  

Aici, la  mijlocul  curgerii  lui,  pe  un  loc  de frumuseţe mioritică  s – au  aşezat cu  traiul  o mînă  de  oameni  vrednici, întemeind  o  aşezare,  care  astăzi  Sculeni se  numeşte.  O  istorie  aparte  îşi  are  acest  sat  în  şirul  multor  şi  frumoaselor  sate  ale  Moldovei.  Pentru  prima  dată  această  aşezare  este  pomenită într – un  document  istoric  datat  cu  anul  1432  sub  denumirea  de  Lăleşti. 

În  1436  satul Lăleşti  aparţinea  boierului Stan  Posadnicul, de  la care  se  trage  numele  ulterior  al  satului – Posadnici.  În  anul  1575  Bergeci  Logofătul  cumpără  satul  Posadnici  de  la  urmaşii  lui  Stan  Posadnicu.

Angelina  Berheci în  anul  1604 la 22 iulie  răscumpără  cu  150  de  zloţi  o  parte  din  moşia  Posadnici, care ulterior  a  fost transmisă călugărilor  de  la  Aron. În  1616  Posadnici  aparţinea  boierului  Nistor  Ureche.
Moara veche Anul 1643,  9  martie  – prin  zapisul  de  împărţeală  al  lui  Grigore  Ureche, satul Posadnici  revine  lui  Nistor  Banişte.
În  1656, 9 iunie  Lucaş  Banişte,  fratele  călugărului Nistor Banişte,  vinde  cu 1200  de  galbeni  satul  Posadnici  lui  Chiriac  Paharnicul.
În  1690,  Alexandra  fata  lui  Nicolae Ureche şi  jupîneasa  lui  Alexandru  Buhuş  Hatmanul, vinde  satul  lui Iordache Roset.
În  1768, vistiernicul  nicolae  Roset,  căruia  îi  aparţinea moşia  satului  Posadnici,  alipeşte  la  ea  şi  moşiele vecine.
În 1803 – 117  birnici,  care  aveau  gospodării mici  în Posadnici, aparţineau  lui  Iordache Roset.  Pe  la  sfîrşitul secolului  XVIII – lea  satul  începe  să se  numească  Sculeni.

Iată  ce spune  Legenda  despre  provenirea  acestei  denumiri:
„ Fosta  mare  jale atunci în  ţară de  răul  turcilor, para  cea  hapsînă  a  focului  a  ars  multe  sate şi  mulţi  bejenari  s – au  prepăşit  pe  unde îi  erau  mai  greu  turcului  să  ajungă.
Cam  la  trei vîrste  spre  răsărit  de  aşezarea noastră au descălecat  cei  meşteri  prebeji   şi  aveau  cai  buni şi  sărăbane  cu  toacă,   de  se  aşezau hăt  departe. Şi  mai  aveau  scule  de  tot  soiul  şi  meştereau  tot felul de lucruri de  folos şi dragi  văzului …
Şi  cînd ne  duceam la ei  ziceam, că  la  Sculeni  ne ducem, şi  cu timpul  neam unit  cu  ei,  şi  iată  de  atunci  satul  Sculeni  se chema …”
Din 1812  Sculeni  este  un  tîrg  de  frontieră,  cu  vamă şi carantină .
Potrivit  recensămîntului  din  1817  la Sculeni  au  fost  înregistraţi:  1  preot, 1 dascăl, 94 gospodării  ţărăneşti, 2  heleşteie de  pescuit,  2  vii, 3  livezi  şi  2  mori de apă pe  Prut.  
Aveau  o  biserică din  nuiele  construită în  1790   cu  hramul „ Sf. Nicolae”.  
Conform  inventarului  aşezărilor populate  din  Basarabia întocmit  de  Egunov, în  1875  la Sculeni  existau  552 case cu o populaţie  de  2436 de locuitori. În  1904  la Sculeni locuiau  3270 de persoane, inclusiv 1300  evrei, 2700 români, restul ruşi, ruteni  şi alte etnii.

Satul  Sculeni din punct de  vedere  bisericesc, în prima  jumătate  a  secolului XVIII,  a  jucat  un  rol  tot  atît  de  însemnat ca  şi  tîrguşorul  Sculeni.  Aici  a  fost  protopopia  centrală, care  avea  în  1830  circa  119 parohii.
În anul  1818  –  1940  satul  Sculeni  a  cunoscut o  dezvoltare  rapidă  economică a  meşteşugăritului  şi  comerţului.  Existau  şcoli  româneşti  şi  evreeşti.  Satul  Sculeni  sub administrarea  Română  era  comună,  unde  intrau  satele  Blîndeşti  şi Gherman.
 Satul  Sculeni  a  fost  eliberat  de  jugul  fascist  la  data  de  27  martie  1944, din  această  perioadă  pînă la  anul  1956  satul  Sculeni  a  fost  centru  raional, după  care  a  rămas  iarăşi  comună  în  componenţa  căreia  intrau  satele  Blîndeşti, Gherman, Floreni.
În  perioada  sovietică  în  Sculeni  au  fost  construite  şi  amenajate –  trei  şcoli, trei  grădiniţe  de  copii, o  creşă, punct  de  uscare  şi  colectare  a  fructelor, fabrică  de  vinuri, brutărie, fabrica  de  pîine, staţie  de  reparaţie  a  maşinilor  agricole, ocol  silvic, complex  de  bovine , ş.a..  
Gospodăria  agricolă  era  specializată  în  creşterea  şi  colectarea  fructelor  şi  legumelor  şi  a  viţei  de  vie.
După  anul  1991  Sculeni  a  devenit  sat  de  frontieră, unde  a  fost  deschis  punct  de  trecere  a  frontierei  de  stat .
În  prezent  în  satul  Sculeni  sînt  înregistraţi  2871  de  locuitori  şi  1159  de  gospodării.

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;Istoria Satului&8221;

  1. Cum de inteles urmatoarea fraza, dupa ce toata lumea stie ca la Sculeni nici o data n-a existat „jug fascist”, ci administratie romaneasca, mult mai democratica si mai umana decat cea sovietica?
    Chiar si Dvs scrieti, adevarat, de altfel: ” In anii 1818 – 1940 satul Sculeni a cunoscut o dezvoltare rapidă…” Aceiasi administratie care a dezvoltat „rapid” satul a fost si pana in „martie 1944″…
    Citez fraza> „Satul Sculeni a fost eliberat de jugul fascist la data de 27 martie 1944”

    • Cel mai probabil este vorba de retragerea trupelor germane din cel de-al doilea razboi mondial, de pe teritoriul tarii. Persoanele care activeaza in domeniu probabil sitiu mai multe detalii despre aceasta data.

  2. pentru 1234intradevar pana in anul 1940 in timpul regimului roman primarul oraselului sculeni a fost unchiul meu de religie iudaica cu numele de ydel kreiman care membru al partidului liberal roman cand au intrat trupele sovietice lau arestat cu toata familia si trimes in golagul tomsk (siberia) acolo a si murit de frig si boli din 40_44 primaria a fost condusa de comunisti turnatori un an si 3 ani de nazisti romano germani

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s